Poezii


Paradoxul zilelor noastre

                                     de Octavian Paler

Paradoxul vremurilor noastre în istorie este ca avem:
cladiri mai mari, dar suflete mai mici;
autostrazi mai largi, dar minti mai înguste.
Cheltuim mai mult, dar avem mai putin;
cumparam mai mult, dar ne bucuram mai putin.
Avem case mai mari, dar familii mai mici,
Avem mai multe accesorii, dar mai putin timp;
avem mai multe functii, dar mai putina minte,
mai multe cunostinte, dar mai putina judecata;
mai multi experti si totusi mai multe probleme,
mai multa medicina, dar mai putina sanatate.
Bem prea mult, fumam prea mult,
Cheltuim prea nesabuit,
Râdem prea putin,
Conducem prea repede,
Ne enervam prea tare,
Ne culcam prea târziu, ne sculam prea obositi,
Citim prea putin, ne uitam prea mult la televizor si
ne rugam prea rar.
Ne-am multiplicat averile, dar ne-am redus valorile.
Vorbim prea mult, iubim prea rar si urâm prea des.
Am învatat cum sa ne câstigam existenta, dar nu cum sa
ne facem o viata,
Am adaugat ani vietii si nu viata anilor.
Am ajuns pâna la luna si înapoi, dar avem probleme
când trebuie sa traversam strada sa facem cunostinta
cu un vecin.
Am cucerit spatiul cosmic, dar nu si pe cel interior.
Am facut lucruri mai mari, dar nu si mai bune.
Am curatat aerul, dar am poluat solul.
Am cucerit atomul, dar nu si prejudecatile noastre.
Scriem mai mult, dar învatam mai putin.
Planuim mai multe, dar realizam mai putine.
Am învatat sa ne grabim, dar nu si sa asteptam.
Am construit mai multe calculatoare: sa detina mai
multe informatii, sa produca mai multe copii ca
niciodata, dar comunicam din ce în ce mai
putin.
Acestea sunt vremurile fast-food-urilor si digestiei
încete; oamenilor mari si caracterelor meschine;
profiturilor rapide si relatiilor superficiale.
Acestea sunt vremurile în care avem doua venituri, dar
mai multe divorturi,
Case mai frumoase, dar camine destramate.
Acestea sunt vremurile în care avem excursii rapide,
scutece de unica folosinta,
moralitate de doi bani, aventuri de-o noapte,
corpuri supraponderale si pastile care îti induc orice
stare, de la bucurie, la liniste si la moarte.
Sunt niste vremuri în care sunt prea multe vitrine,
dar nimic în interior.
Vremuri în care tehnologia îti poate aduce aceasta
scrisoare si în care
poti decide
fie sa împartasesti acest punct de vedere,
fie sa stergi aceste randuri.
Aminteste-ti sa-ti petreci timp cu persoanele iubite,
Pentru ca nu vor fi lânga tine o eternitate.
Aminteste-ti sa spui o vorba buna copilului care te
veneraza, pentru ca acel copil va creste curând si va
pleca de lânga tine.
Aminteste-ti sa-l îmbratisezi cu dragoste pe cel de
lânga tine pentru ca aceasta este singura comoara pe
care o poti oferi cu inima si nu te
costa
nimic.
Aminteste-ti sa spui „TE IUBESC” partenerului si
persoanelor pe care le îndragesti, dar mai ales sa o
spui din inima.
O sarutare si o îmbratisare vor alina durerea atunci
când sunt sincere.
Aminteste-ti sa-i tii pe cei dragi de mâna si sa
pretuiesti acel moment pentru ca într-o zi acea
persoana nu va mai fi lânga tine.
ai.
timp sa împartasesti gândurile pretioase pe care le
Fa-ti timp sa iubesti, fa-ti timp sa vorbesti, fa-ti
timp sa împartasesti gândurile pretioase pe care le
ai.

Avem timp

          de Octavian Paler
Avem timp pentru toate. 
Sa dormim, sa alergam in dreapta si-n stanga, 
sa regretam c-am gresit si sa gresim din nou, 
sa-i judecam pe altii si sa ne absolvim pe noi insine, 
avem timp sa citim si sa scriem, 
sa corectam ce-am scris, sa regretam ce-am scris, 
avem timp sa facem proiecte si sa nu le respectam, 
avem timp sa ne facem iluzii si sa rascolim prin cenusa lor mai tarziu. 
Avem timp pentru ambitii si boli, 
sa invinovatim destinul si amanuntele, 
avem timp sa privim norii, reclamele sau un accident oarecare, 
avem timp sa ne-alungam intrebarile, sa amanam raspunsurile, 
avem timp sa sfaramam un vis si sa-l reinventam, 
avem timp sa ne facem prieteni, sa-i pierdem, 
avem timp sa primim lectii si sa le uitam dupa-aceea, 
avem timp sa primim daruri si sa nu le-ntelegem. 
Avem timp pentru toate. 
Nu e timp doar pentru putina tandrete. 
Cand sa facem si asta – murim. 
Am  invatat unele lucruri in viata pe care vi le impartasesc si voua !! 
Am invatat ca nu poti face pe cineva sa te iubeasca 
Tot ce poti face este sa fii o persoana iubita. 
Restul … depinde de ceilalti. 
Am invatat ca oricat mi-ar pasa mie 
Altora s-ar putea sa nu le pase. 
Am invatat ca dureaza ani sa castigi incredere 
Si ca doar in cateva secunde poti sa o pierzi 
Am invatat ca nu conteaza CE ai in viata 
Ci PE CINE ai. 
Am invatat ca te descurci si ti-e de folos farmecul cca 15 minute 
Dupa aceea, insa, ar fi bine sa stii ceva. 
Am invatat ca nu trebuie sa te compari cu ceea ce pot altii mai bine sa faca 
Ci cu ceea ce poti tu sa faci 
Am invatat ca nu conteaza ce li se intampla oamenilor 
Ci conteaza ceea ce pot eu sa fac pentru a rezolva 
Am invatat ca oricum ai taia 
Orice lucru are doua fete 
Am invatat ca trebuie sa te desparti de cei dragi cu cuvinte calde 
S-ar putea sa fie ultima oara cand ii vezi 
Am invatat ca poti continua inca mult timp 
Dupa ce ai spus ca nu mai poti 
Am invatat ca EROI  sunt cei care fac ce trebuie, cand trebuie 
Indiferent de consecinte 
Am invatat ca sunt oameni care te iubesc 
Dar nu stiu s-o arate 
Am invatat ca atunci cand sunt suparat am dreptul sa fiu suparat 
Dar nu am dreptul sa fiu si rau 
Am invatat ca prietenia adevarata continua sa existe chiar si la distanta 
Iar asta este valabil si pentru iubirea adevarata 
Am invatat ca, daca cineva nu te iubeste cum ai vrea tu 
Nu inseamna ca nu te iubeste din tot sufletul. 
Am invatat ca indiferent cat de bun iti este un prieten 
Oricum te va rani din cand in cand 
Iar tu trebuie sa-l ierti pentru asta. 
Am invatat ca nu este intotdeauna de ajuns sa fii iertat de altii 
Cateodata trebuie sa inveti sa te ierti pe tine insuti 
Am invatat ca indiferent cat de mult suferi, 
Lumea nu se va opri in loc pentru durerea ta. 
Am invatat ca trecutul si circumstantele ti-ar putea influenta personalitatea 
Dar ca TU esti responsabil pentru ceea ce devii 
Am invatat ca, daca doi oameni se cearta, nu inseamna ca nu se iubesc 
Si nici faptul ca nu se cearta nu dovedeste ca se iubesc. 
Am invatat ca uneori trebuie sa pui persoana pe primul loc
Si nu faptele sale 
Am invatat ca doi oameni pot privi acelasi lucru 
Si pot vedea ceva total diferit 
Am invatat ca indiferent de consecinte 
Cei care sunt cinstiti  cu ei insisi ajung mai departe in viata 
Am invatat ca viata iti poate fi schimbata in cateva ore 
De catre oameni care nici nu te cunosc. 
Am invatat ca si atunci cand crezi ca nu mai ai nimic de dat 
Cand te striga un prieten vei gasi puterea de a-l ajuta. 
Am invatat ca scrisul 
Ca si vorbitul 
Poate linisti durerile sufletesti 
Am invatat ca oamenii la care tii cel mai mult 
Iti sunt luati prea repede … 
Am invatat ca este prea greu sa-ti dai seama 
Unde sa tragi linie intre a fi amabil, a nu rani oamenii si a-ti sustine parerile. 
Am invatat sa iubesc 
Ca sa pot sa fiu iubit.
 
 

Formular

               de Grigore Vieru
 -Numele şi prenumele?
-Eu.
 
-Anul de naştere?
-Cel mai tânăr an
când se iubeau
părinţii mei.
 
-Originea?
-As şi semăn
Dealul acela din prelungirea codrilor.
Ştiu toate doinele.
 
-Profesiunea?
-Ostenesc în ocna cuvintelor.
 
-Părinţii?
-Am numai mamă.
 
-Numele mamei?
-Mama.
 
-Ocupaţia ei?
-Aşteaptă.
 
-Ai fost supus
Judecăţii vreodată?
-Am stat nişte ani închis
În sine.
-Rubedenii peste hotare ai?
-Da. Pe tata. Îngropat.
În pământ străin. Anul 1945.

 

2 gânduri despre “Poezii

  1. Hai să îți spun ceva ce nici eu nu știam până nu demult. După cum probabil mulți nu știu, acest eseu, Paradoxul zilele noastre, nu îi aparține lui Octavian Paler, ci a fost tradus cuvânt cu cuvânt după eseul lui Bob Moorehead, numit „The paradox of our age” iar acesta se regăseșete în cartea sa intitulată „Words aptly spoken” publicată în anul 1995.

    Iată poemul original:

    “The Paradox of Our Age

    We have taller buildings but shorter tempers; wider freeways but narrower viewpoints; we spend more but have less; we buy more but enjoy it less; we have bigger houses and smaller families; more conveniences, yet less time; we have more degrees but less sense; more knowledge but less judgement; more experts, yet more problems; we have more gadgets but less satisfaction; more medicine, yet less wellness; we take more vitamins but see fewer results. We drink too much; smoke too much; spend too recklessly; laugh too little; drive too fast; get too angry quickly; stay up too late; get up too tired; read too seldom; watch TV too much and pray too seldom.

    We have multiplied our possessions, but reduced our values; we fly in faster planes to arrive there quicker, to do less and return sooner; we sign more contracts only to realize fewer profits; we talk too much; love too seldom and lie too often. We’ve learned how to make a living, but not a life; we’ve added years to life, not life to years. We’ve been all the way to the moon and back, but have trouble crossing the street to meet the new neighbor. We’ve conquered outer space, but not inner space; we’ve done larger things, but not better things; we’ve cleaned up the air, but polluted the soul; we’ve split the atom, but not our prejudice; we write more, but learn less; plan more, but accomplish less; we make faster planes, but longer lines; we learned to rush, but not to wait; we have more weapons, but less peace; higher incomes, but lower morals; more parties, but less fun; more food, but less appeasement; more acquaintances, but fewer friends; more effort, but less success. We build more computers to hold more information, to produce more copies than ever, but have less communication; drive smaller cars that have bigger problems; build larger factories that produce less. We’ve become long on quantity, but short on quality.

    These are the times of fast foods and slow digestion; tall men, but short character; steep in profits, but shallow relationships. These are times of world peace, but domestic warfare; more leisure and less fun; higher postage, but slower mail; more kinds of food, but less nutrition. These are days of two incomes, but more divorces; these are times of fancier houses, but broken homes. These are days of quick trips, disposable diapers, cartridge living, thow-away morality, one-night stands, overweight bodies and pills that do everything from cheer, to prevent, quiet or kill. It is a time when there is much in the show window and nothing in the stock room. Indeed, these are the times!”

    ― Bob Moorehead, Words Aptly Spoken

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s